– FINALUL POVESTIRII ÎNCEPUTE ALALTĂIERI ȘI CONTINUATE IERI – Se întoarseră în stație după un drum tăcut, în care doar maestrul-șofer sparse liniștea de vreo două ori reproducând amuzat afirmația despre „doctorul mucos.” De fiecare dată râzând în hohote parcă pentru a-i face în ciudă doctorului … – Deci mucosule zise încă o dată maestrul […]
BOLNĂVI-M-AȘ ȘI N-AM CUI 7 – SĂ FACI BINELE CU FORȚA (III) Read More »
– CONTINUAREA POVESTIRII DE IERI – – Unde este bolnavul? întrebă doctorul – Îl aveți în față … sau nu par atât de mort precum v-ați așteptat întrebă bătrânelul privind disprețuitor la tubul de oxigen și trusa de intervenție. – Ați spus că aveți dureri în piept – Dar de ce nu poftiți înăuntru …
BOLNĂVI-M-AȘ ȘI N-AM CUI 7 – SĂ FACI BINELE CU FORȚA (II) Read More »
Intră dezinvolt în mica încăpere aruncând geanta pe singurul scaun liber. Ceilalți întrerupseră discuția și îl salutară. Cu ceva mai multă căldură decât o făcuseră garda anterioară. Era a doua din cele trei gărzi pe care fusese rugat să le facă în serviciul de ambulanță. Fiind perioada concediilor, unul dintre medicii rămași se îmbolnăvise iar
BOLNĂVI-M-AȘ ȘI N-AM CUI 7 – SĂ FACI BINELE CU FORȚA (I) Read More »
– CONTINUAREA ARTICOLULUI DE IERI – Trăsura opri brusc iar vizitiul le făcu semn că au ajuns la capătul traseului. Cei doi coborâră și își continuară discuția pe aleile liniștite ale parcului. -Vezi tu doctore, aici e diferența între un om superior, care știe ce vrea și un om obișnuit … – Inferior? –
BOLNĂVI-M-AȘ ȘI N-AM CUI 6 – O PLIMBARE CU TRĂSURA (II) Read More »
Ultima relaxare după o perioadă de gărzi stresante îi lăsase un gust amar doctorului. Revenit la spital, trecură câteva luni până când paharul oboselii ajunse iarăși la vârf. De data asta decise să pună altfel problema. Preferă să meargă într-o stațiune izolată, un aer tare de munte condimentat zilnic cu băi termale. Reîntâlnirea cu maestrul
BOLNĂVI-M-AȘ ȘI N-AM CUI 6 – O PLIMBARE CU TRĂSURA (I) Read More »
Ritmurile îi invadau sufletul prin toți porii corpului. Nu mai intrase de mult la un concert …. poate din studenție. Alte vremuri, altă muzică… Toți cei din jur cîntau, fiecare reverberînd într-un ecou al propriilor percepții. Grupul de tineri în care se integrase încă de la începutul spectacolului scoase de nicăieri niște țigări ciudate. Jocul
BOLNĂVI-M-AȘ ȘI N-AM CUI 5 – SFATURILE UNUI DOCTOR TÎNĂR CĂTRE UNUL (APARENT) MAI BĂTRÎN Read More »
„Părinte, îți mulțumim că ne-ai arătat comoara pe care o ai ascunsă în țarina păstoriei tale”. Deci starețul, chemându-l, i-a poruncit ca iarăși să întindă cuvânt de învățătură pentru mântuirea sufletelor celor ce veniseră. Vocea ușor cîntată a tînărului călugăr, obișnuită cu indelungile psalmodieri nocturne, continua să depene povestea vieții sfântului zilei. Cei aproape patruzeci
BOLNĂVI-M-AȘ ȘI N-AM CUI 4 – SĂNĂTOȘII NEBUNI AI VREMURILOR DIN URMĂ Read More »
Orizontul gri-cenușiu prindea treptat culoare; deși discul solar încă nu ieșise din apele Mediteranei, razele lui începeau deja să însuflețească lumea încă adormită. Cei doi păreau obosiți după jumătate de oră de alergat pe nisipul rece al dimineții. Obișnuiți mai degrabă cu aerul tare al munților preferaseră răcoarea zorilor pentru a-și dezmorți încheieturile moleșite de
BOLNĂVI-M-AȘ ȘI N-AM CUI 3 – SUFERINȚELE NESUFERIȚILOR Read More »
Se întâlniră pe holurile sălii de conferințe unde se ținea congresul SRATI. Pe doctor nu îl mai mira nimic; se obișnuise cu personalitatea ubicuitară a maestrului. Nu îl mai văzuse de când. timp de două săptămâni, făcuseră un mic experiment: profitând de aspectul fără vîrstă al maestrului îl introdusese, la insistențele lui, în secția de
Mirosul de piele arsă tipic după cei 360 J ai defibrilatorului pătrunse în camera de așteptare. Femeia și fetița se strângeau în brațe plângând. Zgomotele nedefinite din sala de resuscitare s-au atenuat treptat. Echipajul SMURD ieși din camera de resuscitare cu capetele plecate reușind cu greu să treacă pe lângă cele două ființe care îi
BOLNĂVI-M-AȘ ȘI N-AM CUI. EP. 1 : ,, CE-I MÂNA PE EI ÎN LUPTĂ ? „ Read More »
