În articolul de ieri despre fibrilația atrială v-am promis că o să vă vorbesc despre prevenirea formării de cheaguri în atrii. Cheaguri care, dacă pleacă în circulație pot face ravagii. Gen accidente vasculare cerebrale sau, mai nasol, ischemii de membre.
Bine, vei spune, ce e atât de complicat? Dai un medicament anticoagulant și gata. Ai rezolvat problema.
Lucrurile sunt de fapt ușor mai complexe. Anticoagulantele, cum se spune, subțiază sângele. Ceea ce are ca rezultat un risc crescut de sângerare. Acuma că îți sângerează gingiile … sau nasul … parcă nu e chiar grav. (Deși am întâlnit sângerări nazale greu de controlat). Mai grav e dacă sângerarea se produce în stomac. O astfel de hemoragie (digestivă superioară HDS) poate fi chiar fatală.
Și nu sunt rare cazurile în care un pacient relativ tânăr care ia un tratament preventiv ajunge să dea colțul datorită unui efect advers al acestei terapii. Hai să vă vorbesc despre un fel de scor care indică dacă e cazul să te arunci pe un tratament anticoagulant dur (trombostop, sintrom, eliquis) sau te mulțumești cu o banală aspirină.
SCORUL CHADS2 ÎN FIBRILAȚIA ATRIALĂ
C vine de la cord. Adică dacă ai sau nu insuficiență cardiacă
H vine de la hipertensiune
A ni. Adică vârsta, mai exact dacă ai peste 75 de ani
D de la Diabet Zaharat
S 2 S e de la stroke – în engleză înseamnă accident vascular cerebral. Adică ai avut sau nu așa ceva. Iar aici primești 2 puncte dacă ai avut – de aici și 2-ul final
Mai departe e simplu … ca la testele grilă. Aduni câte puncte ai bifat. Aici câștigi dacă ai 0 puncte. Deci dacă nu ai bifat cu DA niciuna din circumstanțele de mai sus. Asta înseamnă că NU trebuie să iei decât aspirină preventiv.
Ideea este că de cele mai multe ori dacă ai fibrilația atrială cel mai probabil ai și un anumit grad de insuficiență cardiacă … deci ai bifat din start un punct.