Intră timid pe ușa urgenței. Fața cu obrajii supți … membrele descărnate, ca niște bețe. Un abdomen imens, care pare a cîntări mai mult de jumătate din greutatea pacientului. Apoi așteaptă răbdător să i se scurgă lichidul din burtă, după puncția făcută de gastroenterolog. Iese apoi zimbind recunoscător … și se oprește obosit la cîrciuma aflată vis-a-vis de spital. Prilej pentru medic … nu de a medita asupra inconștienței unora (de mult a încetat să mai judece slăbiciunile altora, conștient că nici el însuși nu este o ființă perfectă) ci de a (re)scrie un mic articol despre ciroza hepatica.
CAUZELE CIROZEI
La începutul carierei medicale am fost tentat să etichetez orice bolnav de ciroză ca fiind un alcoolist înverșunat. Nimic mai greșit. E drept că alcoolul e cauza cea mai frecventă. Dar sunt și alte substanțe toxice (arsenic, paracetamol de pildă) care după ani de zile de ingestie pot produce ciroza. Asta că să nu mai vorbim de virușii hepatici B, C, D pe care unii bolnavi i-au primit fără a avea nici o vină.
Conform unor studii doar un sfert dintre alcooliștii inrăiți fac ciroza, mai ales cei care sint femei si prost alimentați. Deci daca ești bărbat, mănînci si bei bine ai șanse mai mari sa mori din cauză de mîncat bine (adică ateroscleroză…accident vascular…infarct) decît din cauză de băut bine (ciroza). Desigur aici intervin si alți factori(de pilda daca ai avut o hepatita B in tinerețe care persistă si, in plus, te mai apuci să si bei, oricît de bine ai duce-o tot de ciroză vei muri…)
CE ESTE DE FAPT CIROZA HEPATICA
Ciroza NU este o boală propriu-zisă ci faza finală a unei boli numite HEPATITĂ CRONICĂ. Factorii pe care i-am enumerat mai sus produc cu timpul mici răni ale ficatului. Răni care se vindecă dar fiecare astfel de vindecare apare ca o cicatrice. Iar după ani de zile (mai mulți sau mai puțini – depinde de organism) ficatul va ajunge ca și haina petecită din poza de alături. Dar pentru că e totuși un blog medical să vă atașez o poză cu un ficat normal alături de unul cu ciroză.
DESPRE CIROZA HEPATICA – SIMPTOME
CIROZA – BURTA MARE, MEMBRE SUBȚIRI, FAȚĂ SUPTĂ
Precizez din start că NU EXISTĂ UN SIMPTOM CLAR CARE SĂ ÎȚI SPUNĂ CĂ AI CIROZĂ. De fapt cam o treime din cazurile de ciroză nu au la început nici un simptom. Faza cu burta mare și membrele subțiri pe care am descris-o la început deși e tipică, apare în faze avansate ale bolii.
Pentru că ficatul intervine în foarte multe procese ale organismului și simptomele ce apar atunci cînd ficatul e pulbere.
- Tulburări de coagulare. Apar sîngerări digestive, gingivale … echimoze la traumatisme minore
- Tulburări hormonale. Testiculele se atrofiază, dispare părul de pe membre. La femei apar tulburări menstruale.
- Tulburări ale fierii. Icter de cele mai multe ori.
Chestii cu grețuri / vărsături / oboseală / nu ai poftă de mîncare pe care le mai citiți prin articolele de pe net e bine să le știi dacă ești student la medicină și nu ai învățat pentu examenul de semiologie. Sînt simptome care apar cam la toate bolile cunoscute și necunoscute. Inclusiv la boala lui Calache :). Nimic tipic pentru ciroză.
CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL
Cel mai simplu te poți gîndi la explorări gen ecografie … tomografie … RMN. Analizele de sînge pot cel mult spune dacă bei de stingi (asta dacă nu o recunoști singur) sau dacă ai vreun virus hepatic ( B sau C cel mai frecvent).
Certitudinea o oferă biopsia. Ca la cancer. Înțepi ficatul, iei o bucățică din el, o pui la microscop și vezi balaurul ….
TRATAMENTUL CIROZEI
Deși medicina modernă include în noțiunea de tratament rezolvarea diferitelor complicații (ceea ce am povestit în introducere – evacuarea lichidului din burtă = paracenteză) voi considera aici doar vindecarea COMPLETĂ a bolii.
- Renunțarea completă la alcool … ușor de recomandat dar mult mai greu de respectat. E metoda descrisă aici de un personaj cunoscut din lumea can-can-ului.
2. Transplantul hepatic. Nu cred că e cazul să vă explic ce este. Două exemple de boli rezolvate astfel Mike Angelo și al nostru Cristi Minculescu. Bine, Cristi nu a avut ciroză ci boală poilchistică hepatică dar tot de transplant (reușit) e vorba
Da sunt concludente și desigur nefiind invazive sunt preferabile biopsiei; dar din păcate sunt accesibile unui număr foarte mic de pacienți
Fibroscan si fibrotest nu sunt concludente? Eu am facut in fiecare an(hbv) la Fundeni, plus entecavir, f0-f1, viremie nedetectanila, acum trat. oprit, analize bune.