Dacă citești în detaliu despre fibroscan și modul lui de funcționare te întrebi oarecum mirat: unde e totuși nevoie de medic? E ceva oarecum asemănător cu ce face un laborant. Acesta pune sângele în eprubete, montează eprubetele în aparat iar apoi citește rezultatele numerice finale. Când folosești un fibroscan faci cam același lucru. Pui pacientul într-o anumită poziție, plimbi o sondă pe suprafața pielii acestuia și urmărești niște indicatori pe ecranul aparatului așa cum urmărești parametrii de la bordul mașinii. Iar la final obții două cifre pe care în pasul următor le corelezi cu alte date despre pacient pentru a decide un diagnostic final.
De aceea și pusesem titlul inițial al articolului: Fibroscan-ul mai deștept decât omul. Aparatul analizează singur poziția sondei, presiunea pe care utilizatorul o exercită … iar abia când totul e OK îți dă verde să apeși pe buton și să pornești investigația. Ca atunci când pilotezi un Eurofighter Typhoon și ai încadrat perfect ținta. Deși să fim serioși. În stadiul actual al dezvoltării inteligenței artificiale a fi mai deștept decât omul e ceva banal.
Fibroscan – cum arată aparatul. Principiu de funcționare.
Gogoașa aia tehnologică înfuriată din poza de mai sus respectă aspectul aparatului. Doar că arată mai puțin furios. Uite-l în poza de mai jos. Ca un fel da ecograf dar mai mititel. Doar că spre deosebire de ecograf nu generează imagini care să necesite un medic care să le interpreteze. Pe ecran vor apare niște cifre pe care oricine știe să le citească.
Să încerc să=ți explic principiul de funcționare: imaginează-ți o saltea pe un perete. Vom arunca cu o minge în saltea (punctul A) apoi în perete (punctul B). De unde te aștepți să sară mingea mai repede înapoi? Desigur din perete, care e mai „tare”
Elastografia hepatică tocmai asta măsoară: cât de elastic (sau de fibros) e ficatul. Fibroscan-ul e un aparat care generează o undă care, la fel ca și mingea, e trimisă spre ficat. Dacă ficatul e moale și elastic ca salteaua (cazul ficatului normal), unda se va întoarce mai greu la senzorul din aparat. Dar dacă avem un ficat tare, fibros, rigid ca și peretele (cazul ficatului cirotic sau fibros) unda se va întoarce rapid la senzor.
Ce ți se întâmplă în cabinet
Pregătire înainte de investigație
Nu ai voie să mănânci nici să bei nimic cu șase ore înainte de efectuarea investigației. Dacă chiar mori de sete poți ingurgita puțină apă plată.
Cum decurge efectuarea fibroscan-ului
Te așezi pe pat în poziția din figură. Deci cu zona ficatului cât mai „întinsă”. Stai ca o paranteză … sau ca o pisică ce se întinde după un somn liniștit. Exact ca în figura de mai jos
După ce medicul / tehnicianul pornește aparatul (mai exact îi dă voie aparatul să înceapă procedura) ți se va plimbă un fel de cilindru (sonda) undeva în zona ultimelor coaste din dreapta-jos (după aplicarea prealabilă a unui gel). Cam prin zona din figura următoare. În timpul investigației, care durează 10-15 minute se aut tot felul de zgomote și piuituri. Nu te speria, nu e ficatul tău țipând de durere.😁. La fiecare determinare auzi un zgomot urmat de un ușor gâdilat (ca o pisică torcând, că tot vorbirăm). Dacă determinarea e corecta auzi un alt zgomot de confirmare. Dacă nu e corectă un zgomot diferit. Tot așa pe tot parcursul investigației.
Cât costă elastografia hepatică
În momentul în care scriu articolul – toamna 2026 – undeva în jurul a 500 RON. Adică 100 €. Desigur dacă investigația e completă. Dacă îți decontează Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) e gratis.
Când aflu rezultatul.
Dacă cel care efectuează investigația este și medicul tău personal care îți știe tot istoricul bolii și analizele, rezultatul și-l spune pe loc. Dacă este doar un tehnician/asistent car doar citește rezultatul și îl comunică medicului va mai dura , depinzând de disponibilitatea doctorului respectiv.
Iar dacă am amintit de rezultat .. să vedem în ce constă acesta.
Rezultatul investigației
Pe ecran apare ceva de genul
Ceea ce ne interesează sunt cifrele mari. Sub ele e o scală de la verde la roșu. Verde înseamnă că e de bine, roșu … bănuiești cam ce reprezintă. În stânga vezi o denumire: METAVIR. Asta e o scală a fibrozei hepatice. Drumul de la salteaua pufoasă la zidul din figura de la explicații. Ca să ai o idee uite ce înseamnă F1 , F2 , F3 , F4 Adică de la verde la roșul de pe ecran.
- F0 – Absența fibrozei (Valori normale: sub 6 – 7 kPa): Indică un parenchim hepatic sănătos, elastic, fără cicatrici structurale. E acea saltea pufoasă ca un ficat fără probleme.
- F1 – Fibroză minimă (Valori între 7.1 și 8.5 kPa): Trădează o fibroză portală ușoară, un stadiu incipient în care celulele hepatice au început să sufere o agresiune cronică (frecvent în steatoza hepatică moderată sau fazele inițiale ale hepatitelor virale B sau C). Deja salteaua e cam tare.
- F2 – Fibroză moderată (Valori între 8.6 și 9.5 kPa): Indică prezența unor septuri fibrose care încep să se extindă dincolo de spațiile portale . Este un prag critic de alarmă în care intervenția terapeutică și schimbarea stilului de viață sunt obligatorii pentru a stopa degradarea. Cea ce simți sub tine e mai degrabă un fel de grătat metalic. Acele septuri fibroase sunt ca și zăbrelele unor gratii
- F3 – Fibroză severă (Valori între 9.6 și 14 kPa): Septurile de țesut cicatricial s-au extins masiv, interconectând zone largi din ficat, însă arhitectura generală a organului nu este încă complet distrusă. Deja nu mai ești nici măcar pe grătar. Ficatul tău e ca o husă auto din aia cu bile de masaj.
- F4 – Ciroză hepatică (Valori de peste 14 kPa): Parenchimul este sever fibrozat, rigid și transformat nodular. Ficatul își pierde elasticitatea și capacitatea de filtrare, apărând riscurile majore de hipertensiune portală, ascită și insuficiență hepatică. E practic faza finală. Ficatul tău e ca zidul. E ceea ce vezi în figură: acel rezultat de 14,1 kPa pe care sincer nu ți-l doresc.
Următorul tabel e chiar pentru profesioniști. E l arată corelarea valorii obținute în kPa cu boala omului. E ce îți spuneam că e nevoie și de un medic. Acesta trebuie să coreleze rezultatul numeric brut de la fibroscan cu alți parametri (analize, istoric) ai pacientului. De pildă dacă ai hepatită etanolică, ciroza începe de la 19 kPa nu de la 14 ca în cazul hepatitei C.
Pauza publicitară – ce este fibroza hepatică
Te-am bătut la cap jumătate de articol cu această fibtoza hepatică dar nu ți-am spus ce-i cu ea. O fac acum:
Fibroza hepatică reprezintă acumularea excesivă de țesut cicatricial (colagen) în parenchimul ficatului, ca răspuns la agresiuni cronice precum hepatitele virale B sau C, steatoza hepatică (ficat gras) ori consumul de alcool.
Imaginează-ți ca te-ai ars pe o suprafață mare de piele pe mână.. Se vindecă, dar rămân cicatrici. Care uneori te împiedică să miști cum trebuie mâna. Cam asta se întâmplă cu ficatul după ce s-a „ars” cu o hepatită sau cu prea mult alcool. Se formează o cicatrice care îl împiedică să funcționeze cum trebuie. Exact această cicatrizare a ficatului este fibroza hepatică. Și de aici și denumirea procedurii: fibro-scan. Adică scanează fibroza.
De ce Fibroscan-ul a înlocuit biopsia hepatică?
Pe vremea când eram student, adică în mileniul trecut, singura metodă prin care un medic gastroenterolog putea afla cu certitudine stadiul de distrugere al unui ficat era biopsia hepatică (puncția hepatică). Această procedură presupunea introducerea unui ac lung direct printre coaste, sub anestezie locală, pentru a extrage o mică bucățică de țesut hepatic care era trimisă la laboratorul de anatomie patologică.
Deși precisă, biopsia hepatică prezenta dezavantaje majore care au determinat medicina modernă să prefere elastografia hepatică non-invazivă:
- Riscuri clinice majore: Fiind o manevră invazivă, puncția implică riscuri de sângerare masivă (hemoragie intra abdominală, dacă nimereai cu acul ăla mare un vas sangvin mare), dureri post-procedurale intense, risc de infecție sau puncționarea accidentală a altor organe vecine (plămân, colecist).
- Eroarea de eșantionare: Fragmentul extras prin ac reprezintă doar a 50.000-a parte din volumul total al ficatului. Dacă acul nimerea o zonă mai sănătoasă dintr-un ficat altfel cirotic, rezultatul putea fi fals-negativ. Fibroscan-ul, în schimb, scanează un volum de țesut de 100 de ori mai mare decât o biopsie clasică, oferind o imagine mult mai fidelă a întregului organ.
- Monitorizare repetabilă: O biopsie nu poate fi repetată la fiecare 6 luni pentru a vedea dacă o dietă sau un tratament antiviral dă rezultate, din cauza riscurilor. Elastografia hepatică poate fi repetată ori de câte ori este nevoie, fiind complet sigură, rapidă (durează doar 5-15 minute) și lipsită de orice efect secundar.
Dacă am uitat ceva … găsești în secțiunea
Întrebări și răspunsuri
Ce este parametrul CAP care apare pe rezultatul de la Fibroscan?
Pe lângă valoarea rigidității exprimată în kilopascali (kPa), aparatele moderne de Fibroscan măsoară și un parametru numit CAP (Controlled Attenuation Parameter), exprimat în decibeli pe metru (dB/m). În timp ce valoarea kPa îți spune cât de „tare” sau fibrozat este ficatul, parametrul CAP măsoară cu o precizie chirurgicală gradul de steatoză hepatică (cât de gras este ficatul). Un scor CAP sub 238 dB/m înseamnă un ficat curat (S0), în timp ce valorile care depășesc 280 dB/m indică o steatoză hepatică severă (S3), unde celulele sunt efectiv sufocate de grăsime.
Există contraindicații pentru efectuarea unui Fibroscan?
Deși este o procedură 100% non-invazivă, complet sigură și nedureroasă, elastografia hepatică are câteva contraindicații tehnice și clinice absolute. În primul rând, Fibroscan-ul este strict interzis femeilor însărcinate, deoarece undele mecanice de joasă frecvență nu au fost testate clinic pentru siguranța fătului. De asemenea, procedura nu poate fi efectuată persoanelor care au implantate stimulatoare cardiace (pacemakere) sau defibrilatoare active. Din punct de vedere tehnic, prezența ascitei (lichid în abdomen în cirozele decompensate) blochează complet propagarea undei de forfecare, făcând măsurătoarea imposibilă.
De ce este obligatoriu să nu mănânc nimic cu 4-6 ore înainte de test?
Aceasta este probabil cea mai frecventă greșeală comisă de pacienți din neatenție. Protocolul medical cere un repaus alimentar strict de minimum 4-6 ore dintr-un motiv fiziologic foarte simplu: după ce mănânci, întregul proces de digestie se activează, iar fluxul de sânge direcționat către organele abdominale (inclusiv către ficat, prin vena portă) crește masiv. Această congestie temporară postprandială (ficatul se umflă temporar cu sânge) crește artificial rigiditatea organului. Dacă mănânci o friptură înainte de test, aparatul poate înregistra valori mari din cauza sângelui, oferind un rezultat fals-pozitiv de fibroză severă sau ciroză acolo unde nu este cazul.
Ce mai citim
Un articol interesant de pe site-ul clinicii Mayo strict despre fibroza hepatică. Pe Webmd găsești o listă întreagă cu factori care pot influența rezultatul. Îl influențează în sensul că apare un rezultat eronat.
Filmul de la Echosens
Echosens ăștia sunt firma producătoare a aparatului fibroscan. Deci cei mai în măsură să-ți arate în ce constă procedura în cele mai mici detalii. Nu strică să te uiți, durează mai puțin de trei minute. Filmul nu procedura.
Avertisment medical (Disclaimer)
Conținutul acestui ghid are un caracter pur educațional, informativ și conceptual. El nu poate înlocui sub nicio formă un consult medical de specialitate, diagnosticul clinic direct sau interpretarea autorizată a rezultatelor de către un medic gastroenterolog ori hepatolog.
Elastografia hepatică tranzitorie (Fibroscan) este o investigație non-invazivă de înaltă precizie, însă valorile obținute, exprimate în kilopascali (kPa) pentru rigiditate și prin parametrul CAP pentru steatoză (ficat gras), trebuie analizate integrat în context clinic. Rigiditatea hepatică poate înregistra creșteri artificiale temporare în prezența inflamațiilor acute (hepatite cu transaminaze mari), a colestazei sau în absența unui repaus alimentar strict de minimum 4-6 ore înainte de test, generând erori de încadrare pe scala METAVIR. Nu folosiți aceste date pentru a iniția, modifica sau întrerupe un tratament medical fără recomandarea expresă a unui specialist. Autorul nu își asumă răspunderea pentru deciziile medicale luate individual de către cititori.
Articol publicat inițial la 27.11 2022. Revizuit și republicat la 10.09.2026.