GEORGICĂ

De cîte ori ne întîlnim pe stradă întoarcem capul în direcții opuse și ne spunem cîte ceva „de bine”. Apoi ne zâmbim complice și ne „strîngem mîinile” ca niște vechi prieteni. O să vedeți mai încolo de ce am pus ghilimelele …

L-am cunoscut în urmă cu 7 ani, el avînd pe atunci vreo 17. Unde altundeva decît în urgență. Adus în grabă de un echipaj SMURD tocmai luase contact cu miile de volți ai unei rețele de înaltă tensiune. (atunci nu am mai avut răgazul să investighez împrejurările, dar după ce l-am cunoscut mai binesînt acum convins că voia să fure niscai fire). Leziunea de intrare la nivelul mîinii drepte iar cea de ieșire pe spate. Desigur arsuri de gradul 3-4 la mînă și în regiunea dorsală.

După manevrele de urgență și de stabilizare a pacientului l-am trimis la spitalul superior ce avea secție de chirurgie plastică. Acolo a stat internat vreo 6 luni și, cu toate eforturile chirurgilor pînă la urmă i s-a amputat antebrațul drept imediat sub cot (de aici și ghilimelele. De fapt e mai mult o strîgere de … ciot).

Cred că l-am revăzut după un an sau doi cînd am și aflat povestea pierderii mîinii … și cum a devenit el în cele 6 luni favoritul pacientelor și asistentelor din secție. Apoi a plecat pe dincolo să își cîstige existența.

Cum a făcut-o avea să îmi povestească la revenire, cînd îmi descria amuzat cum fura el cu o singură mînă din buzunarele unor europeni naivi.

Mai venea prin urgență cu tot felul de dureri musculare pentru că încerca de multe ori să muncească cu o mînă cît alții cu două. La un moment dat a făcut un scandal monstru pentru că o colegă l-a luat la mișto. Abia au reușit vreo trei bărbați să îl imobilizeze …

Anul trecut am un caz mai deosebit. Un băiat de bani gata tocmai fusese adus drogat în urgență. După vreo 20 de minute vine și Georgică al nostru. După salutul de rigoare (ceva gen „iar ai venit bă în urgență ? Vezi că îți rup și mîna aialaltă”) asist la o discuție năucitoare între cei doi pacienți (care se cunoșteau dinainte). Expresii de genul „băi eu ajunsesem să trăiesc numai pentru droguri” sau „am bătut oameni pentru bani, am furat de la săraci” ori „de cîte ori mă lăsam veneau dealerii la mine și îmi dădeau gratis” „ca să mă las a trebuit să mă duc într-o pădure și să stau acolo jumătate de an” au fost cele mai blânde rostite de personajul nostru. Mi-a părut rău că nu l-am înregistrat; era un formidabil discurs motivațional de pus pe youtube.

A mai venit apoi cu niște escoriații la ciot. Mi-a spus că sînt de la coada lopeții. Lucra în construcții. SINGUR. „știi, doctore, toți sînt niște puturoși și nu vreau să muncesc și pentru ei”. E unul dintre meseriașii apreciați în zonă. Odată i-a dat niște bani unui sărman care nu avea cu ce să-și ia bilet „Doctore, am furat, am împărțit pumni pentru bani. Dup-aia zile întregi am plîns de nebun că mă gîndeam că banii ăia erau poate pentru mîncarea unui copil. Apoi după ce am dat cuiva pomană am simțit așa o bucurie cum nici nu îți imaginezi. Și de atunci n-am mai furat vreodată”

O să mă opresc aici. Nu înainte de a vă povesti cea mai recentă întîlnire cu Georgică în urgență. Vine cu mîna stîngă avînd arsuri de gradul I și II. „Ce făcuși nebunule” „Pă ce să fac doctore. Tocmai eram lîngă o gogoșerie care a luat foc. Și pentru că ăilalți nu făceau decît să butoneze 112 și să facă live-uri am intrat eu înăuntru și am stins focul pînă să vină pompierii”

Atăt despre acest personaj anonim … dintr-o lume anonimă. Personaj care … încă mai există. Spre deosebire de alții despre care v-am mai povestit în această secțiune.

2 răspunsuri

  1. După anumite texte pe care le postați pare că aveți un suflet nobil și sensibil. Vă admir și vă citesc cu drag articolele.

Lasă un răspuns