Citatul de mai sus este de pe site-ul AMA. Adică American Medical Association. Deși sună cam alambicat, în “traducere” liberă ar suna cam așa: în aproape jumătate din cazuri (45%) ți se măsoară tensiunea greșit și primești tratament aiurea. Nu cred că puteam găsi un început mai potrivit pentru tema de astăzi. Adică analize gresite sau cum să ai tensiunea mare la spital deși ea e de fapt normală. (ca o nouă paranteză. În episodul 2 voi vorbi despre glicemie).

Tensiune arterială e ca și un vehicul care circulă prin București. Acum e mică … crește puțin pe o zonă puțin aglomerată …. revine ….În anumite situații tensiunea crește pentru ca apoi să revină la normal după o scurtă perioadă. Dacă ai norocul ca medicul să ți-o măsoare tocmai într-un moment in care ea e crescută … te încadrezi în situația descrisă anterior. Adică primești tratament pentru tensiune deși nu e cazul.

FACTORUL PACIENT

1. CAFEAUA ȘI ȚIGARA

Ai băut cafea … sau ai fumat cu mai puțin de 30 de minute înainte, ai șanse ca tensiunea măsurată să fie mai mare.

2. MÎNCARE

Același lucru de mai sus e valabil dacă ai mîncat bine înainte de a ți se măsura tensiunea.

3. VEZICA PLINĂ

Poți avea o tensiune cu pînă la 33 mai mare dacă ai vezica urinară plină. Concret: stai vreo 2 ore la coadă la MF, toaleta e doar pentru personalul medical. Cînd ți se măsoară tensiunea se găsește 190 deși tu de fapt ar trebui să ai 155.

4. POSTURĂ

Statul cu picioarele încrucișate poate duce la valori fals crescute ale tensiunii.

Dacă nivelul unde se măsoară tensiunea e mai jos decît nivelul inimii tensiunea poate fi cu pînă la 25 mai mare (200 în loc de 175).

5. VORBITUL

Poate de asemenea produce creșteri tensionale vorbitul în timpul măsurării tensiunii.

FACTORUL MEDICAL

Organismul uman e astfel setat încît un pericol (de pildă ești în junglă și te întîlnești cu un tigru) determină anumite reacții care il fac capabil să lupte. Este așa-numitul răspuns fight-or-flight. Consecința acestuia? Creșterea unor parametri cum ar fi tensiunea, glicemia sau colesterolul.

Să ne întoarcem la ale noastre. Pentru multă lume spitalul e echivalentul urban al unei jungle pline de neprevăzut. Iar acul unei seringi e tigrul ce pîndește după colț.

Termenul medical e “tensiunea de halat alb” (white coat effect). Pe scurt, simplul contact cu spitalul/medicul poate crește la unele persoane tensiunea cu pînă la 26 (200 în loc de 174)

Un alt factor – relația intre cel/cea care măsoară tensiunea și pacient/pacientă. Deși teoretic actul medical ar trebui să fie impersonal, cred că ești de acord cu mine dacă afirm că în cazul unui pacient de 30 de ani măsurarea tensiunii de către o asistentă de 25 de ani sau de către un medic de 60 va da valori destul de diferite 🙂

ANALIZE GRESITE 1 – CONCLUZIE

Probabil ai recunoscut în circumstanțele prezentate cel puțin una pe care ai îndeplinit-o cînd ți s-a măsurat ultima oară tensiunea. Iar dacă ai și primit un tratament pentru că ai avut o valoare a ei de … să zicem … 180/90 poate te încadrezi în cele precizate la motto-ul articolului …

Dacă cele scrise aici îți par ușor fanteziste … citește aici un articol de pe site-ul AMA ce conține cam aceleași informații.

Iar pentru ca jungla medicală să nu îți pară chiar așa de înspăimântătoare … hai să închei cu un banc: