A stabili adevărul despre statine este o sarcină mult prea spinoasă pentru a avea pretenția că o voi rezolva printr-un articol. Părerile sunt împărțite și ce multe ori convingerile sunt irevocabile. Când mai intru pe grupuri de discuție unde se dezbate problema colesterolului și a plăcilor de aterom de multe ori mi-am luat fețe încruntate și un anumit deget ridicat atunci când am justificat alegerea statinelor. Medicina alopată consideră că beneficiile tratamentului cu statine depășesc cu mult eventualele efecte adverse. Asta pentru că este poate cel mai eficace tratament al hipercolesterolemiei. Adversari susțin că dimpotrivă beneficiile nu justifică acceptarea efectelor adverse pe care aceste la provoacă.
O să încerc la început să-ți arăt cum se formează colesterolul și cum acesta produce plăcile de aterom. Va fi, dacă vrei, o continuare a filmului despre colesterol și trigliceridele. Apoi voi enumera efectele adverse ale statinelor, încercând să fiu cât mai neutru în discutare lor.
Cum se produce colesterolul în ficat
Procesul normal de asamblare
Atunci când îți vorbeam despre sinteza colesterolului în ficat am fost foarte concis: din glucide, lipide li proteine rezultă colesterol. De fapt procesul e infinit mai complex, cu vreo 30 de faze intermediare. La un moment dat se formează o substanță numită Acetil-CoA din care se asamblează HMG-CoA. Acest HMG-CoA este la rândul lui procesat de o enzimă numită HMG-CoA reductaza. Rezultă un alt subansamblu, mevalonat care parcurge alte procese pentru a ajunge în final la produsul finit COLESTEROL. Cred că imaginea de jos e destul de sugestivă.
Cum modifică statinele procesul de fabricație
Și iată că intră în scenă și statinele noastre. Polițistul care imobilizează tocmai acea HMG-CoA reductază. Ca urmare obiectele HMG-CoA nu mai sunt asamblate și tot procesul se oprește aici. Nu se mai formează nici mevalonatul și nici acel colesterol de la capătul benzii de producție. Vezi mai jos arestarea acelei simpatice enzime.
Special guest star – Ce sunt de fapt statinele
Am amânat puțin prezentarea pentru că după ce ai citi detaliile de mai sus ți-e mai ușor să înțelegi definiția.
Statinele (cunoscute medical sub denumirea de inhibitori ai HMG-CoA reductazei) reprezintă o clasă de medicamente hipolipemiante de primă linie, utilizate pe scară largă în practica terapeutică pentru reducerea concentrațiilor plasmatice de colesterol aterogen și prevenirea evenimentelor cardiovasculare majore.
Ca exemple nu o să-ți încarc memoria. Doar două clasificări importante în unele capitole ale articolului.
Clasificarea după solubilitatea în sânge / lipide
- solubile în apă/sânge. Astea intră doar în ficat și au efecte strict la acel nivel. Ex: Rosuvastatină, Pravastatină.
- solubile în lipide (liposolubile). Pot penetra și mușchii / creierul putând genera efectele pe care le voi menționa asupra acestor organe. Exemple: Atorvastatină, Simvastatină
Clasificarea după intensitatea efectului
Adică cât de mult reduc LDL- ul. Cred că ți-e mai ușor cu un tabel:
| Intensitatea terapiei | Procentul de reducere al LDL | Exemple |
|---|---|---|
| Intensitate crescută | peste 50% | Atorvastatină (4x) Rosuvastatină (4x) |
| Intensitate moderată | între 20-50% | Atorvastatină Rosuvastatină Simvastatină (2x) Pravastatină (2x) |
| Intensitate scăzută | sub 20% | Simvastatină Pravastatină Lovastatină |
Observi că multe sunt și slabe și tari. Depinde de doză – de aia am pus acele x-uri. De exemplu o doză D de atorvastatină are efect moderat. O doză 4D adică de patru ori (4x) mai mare are efect crescut.
Încă o precizare. Denumirile sunt cele comune (internaționale) care sunt trecute cu litere mici. Numele mare de pe cutie poate diferi complet. De pildă iată o cutie de CRESTOR. Vezi scris cu litere mici sub CRESTOR numele internațional = Rosuvastatin
Cum acționează statinele
Acțiunea de diminuare a LDL – colesterolul rău
Deci statinele opresc producția de colesterol din ficat prin blocarea acelei reductaze. Ficatul, neștiind ce se întâmplă, dă alarma: am nevoie de colesterol. În acest moment se deschid toate portițele ficatului pentru a primi colesterolul din circulație. Ai citit în articolul despre colesterol cum, la un moment dat, acele molecule de LDL refuzate de toate celulele rătăcesc fără sens prin arterele omului. Ei bine dintr-odată ficatul aspiră toate aceste molecule și le folosește. Uneori după doar o lună de tratament LDL poate să scadă chiar la jumătate.
Acțiune pe placa de aterom
Pentru a înțelege de ce medicii prescriu statine chiar și pacienților care au un colesterol aparent normal, dar au suferit un infarct, trebuie să-ți spun că statinele nu sunt doar acel polițist care arestează reductaza HMG-CoA. În timpul liber acel polițist are un hobby – construcțiile. Se joacă cu cimentul. Și îi place să toarne ciment … tocmai pe placa de aterom. Face ceea ce se numește stabilizarea plăcii de aterom. Hai să vedem pe scurt care e acțiunea statinelor.
- Îngroșarea „capacului” fibros
Așa cum am văzut, placa de aterom periculoasă este ca un coș plin de puroi acoperit de o foiță extrem de subțire. Dacă acea foiță crapă sub presiunea sângelui, se formează cheagul și apare acel tromb care fie blochează artera fie pleacă la plimbare. Statinele acționează ca un constructor extragând miezul moale de lipide din interiorul plăcii și stimulând depunerea de colagen solid. Placa devine dură, și plată, fiind complet protejată împotriva riscului de a mai crăpa, indiferent cât de mult crește tensiunea arterială a pacientului.
- Stingerea incendiului imunitar
Tot în articolul despre ea ai văzut că placa de aterom crește pentru că macrofagele continuă să vină acolo ca la ospăț, mâncând grăsime până mor și creând o inflamație cronică locală. Statinele blochează semnalele chimice care cheamă aceste celule imunitare și astfel opresc inflamația. Sunt ca un fel de AINS pentru placa de aterom.
- Repararea „asfaltului” vascular
Foița internă a arterelor (endoteliul) produce în mod normal oxid nitric, substanța care menține vasele elastice și le ajută să se dilate la nevoie. Placa de aterom distruge această capacitate, lăsând artera rigidă. Statinele repară celulele endoteliale, redându-le capacitatea de a secreta oxid nitric. Arterele își recapătă elasticitatea, îmbunătățind instantaneu fluxul de sânge oxigenat către inimă și creier.
Celălalt taler al balanței – efectele adverse
Este o parte a articolului care s-ar putea să te nemulțumească. Știu că părerile sunt de multe ori ostile acestui tip de tratament. Cât e de justificată sau nu această ostilitate nu este treaba mea să discut. Tot ce voi face mai departe este să enumăr aceste efecte mai degrabă controversate.
Afectarea musculară. SAMS
Problemele musculare legate de statine poartă numele de SAMS (Statin-Associated Muscle Symptoms). Și au o explicație logică. Să o vedem.
Ai văzut în poza cu polițistul că statinele opresc sinteza colesterolului la faza mevalonat. Problema e că același efect îl au și asupra fibrei musculare. Iar aici produsul final blocat nu mei e colesterolul ci coenzima Q10. Scăderea nivelului de CoQ10 afectează direct mitocondriile (centralele energetice ale celulelor musculare), ducând la scăderea producției de energie (ATP) și la apariția oboselii musculare, a crampelor și a durerii.
Scăderea coenzimei Q duce deci la diminuarea energiei interne a fibrei musculare. Prin niște mecanisme mai complicate asta duce la invazia celulei musculare cu ioni de calciu și ca urmare fibra musculară se sparge. Ca urmare se revarsă în sânge faimoasa CK (sau CPK) despre care v-am scris la un moment dat. Deci va crește CK în analize. Această creștere nu este înă chiar atât de catastrofică. Se ia în discuție întreruperea statinelor dacă valoarea CK trece de 4-10 ori peste normal.
Afectarea ficatului. Regula celor 3x
Acum intrăm direct în miezul celei mai mari panici de pe internet. Faza cu GOT (TGO) și GPT (TGP) este sperietoarea preferată a celor care refuză tratamentul. Ai vșzut că statinele lucrează la nivel hepatic. Desigur că asta produce un deranjament local. Mor celule hepatice și aceste enzime cresc în sânge. Cum se întâmplă asta am scris pe undeva pe blog.
La fel ca în cazul CK și aceste enzime e posibil să crească. Nu mult, În ghidurile internaționale de cardiologie și medicină internă, alarma se dă DOAR dacă valorile TGO și TGP depășesc de peste 3 ori limita superioară a normalului (adică sar de 120-150 U/L) la două determinări succesive Asta e regula celor 3x. Abia în această situație rară vorbim despre o toxicitate hepatică indusă de medicamente. Chiar și așa, fenomenul este 100% reversibil: medicul va reduce doza de statină sau va schimba molecula (de exemplu, va trece pacientul de la atorvastatină la rosuvastatină), iar enzimele hepatice vor coborî curat la valorile lor de bază în câteva zile, fără a lăsa nicio cicatrice pe ficat.
Riscul de diabet zaharat de tip 2
Majoritetea hormonilor din organism necesită colesterol pentru a fi produși. Deci și insulina. Scăderea colesterolului poate induce o ușoară scădere a insulinei. Statinele pot deci crește ușor valoarea glicemiei și a hemoglobinei glicozilate (HbA1c). Însă studiile mari au arătat că acest risc apare aproape exclusiv la pacienții care aveau deja prediabet (erau la un pas de boală din cauza stilului de viață). Din puct de vedere clinic, beneficiul statinei de a preveni un infarct la un pacient cu risc depășește cu mult riscul de a crește glicemia cu câteva procente, diabetul putând fi gestionat ușor prin dietă și tratament specific.
Statinele și (im)potența
Desigur, marea spaimă a bărbaților. Testosteronul necesită și el colesterol pentru a fi produs. Unele studii pe doze foarte mari au arătat într-adevăr o scădere ușoară, strict de laborator, a testosteronului total, însă meta-analizele mari (inclusiv analizele extinse Cochrane) confirmă că statinele nu provoacă deficit de testosteron clinic. Adică deși laboratorul arată valori mai mici, practic aceasta nu se traduce prin dereglări ale activității sexuale. Asta poate și pentru că prin îmbunătățirea circulației sanguine și a funcției endoteliale, tratamentul cu statine ameliorează adesea disfuncția erectilă de cauză vasculară.
În ce privește pacientele tratate cu statine, s-a constatat că acestea nu modifică nivelurile de estradiol sau progesteron la femeile sănătoase (pre sau postmenopauză). În mod interesant, la pacientele cu Sindromul Ovarelor Polichistice (PCOS), statinele au un efect benefic pronunțat: ele reduc nivelul patologic de androgeni (hormoni masculini în exces), ajutând la ameliorarea acneei și a hirsutismului.
Statinele și cortizolul
Glandele suprarenale au nevoie de o cantitate mare de colesterol pentru a produce cortizolul (hormonul de stres). Chiar și în cazul terapiilor agresive (cum este administrarea de Rosuvastatină sau Atorvastatină în doze mari), s-a demonstrat că statinele nu afectează nivelul de cortizol bazal și nu cresc riscul de insuficiență suprarenală. Celulele suprarenale își extrag colesterolul necesar prin alte mecanisme compensatorii.
Statinele și „ceața mentală”
Și aici există o justificare biochimică. Același mevalonat de care ți-am tot pomenit intră și în alcătuirea unor structuri cerebrale. Dar la acest nivel acționează doar acele statine liposolubile, care pătrund în creier – vezi clasificarea de la început. De aceea l apacienți care au deja tulburări de memorie se preferă prescrierea statinelor hidrosolubile care nu pătrund in creier (ex. Rosuvastatină, Pravastatină)
Adevărul despre statine: încotro înclinăm balanța
Când punem în balanță terapia cu statine, concluzia nu trebuie extrasă de pe forumurile de opinii sau din panica de pe rețelele sociale, ci din matematica rece a supraviețuirii unui om deja bolnav. . Statinele nu sunt nici bomboane agricole, dar nici otrăvuri hepatice care îți topesc organismul; ele sunt unelte medicale iar utilitatea lor depinde exclusiv de profilul pacientului.
Dacă ești un pacient tânăr, fără alți factori de risc asociați, care a înregistrat o creștere ușoară a analizelor (mai ales LDL) pe fondul unei perioade de excese alimentare, răspunsul corect nu este o rețetă cu statine. Pe acest taler al balanței, modificarea radicală a stilului de viață, optimizarea dietei, corectarea greutății și sportul sunt armele cele mai eficiente pentru a repune Uzina Fikat.ink pe direcția curată, fără a risca efecte adverse inutile.
Însă, dacă vorbim despre un pacient care a trecut deja printr-un infarct miocardic acut, care are diabet zaharat, artere rigide sau o placă de aterom vulnerabilă care amenință să se fisureze sub presiune în orice secundă, situația se schimbă radical. În acest scenariu clinic, să oprești tratamentul de teamă că valoarea TGO sau TGP va crește cu câteva unități sau că te dor ușor mușchii este o eroare fundamentală. Talerul beneficiilor — reprezentat de cimentarea structurală a plăcii și prevenirea unui nou cheag ucigaș — atârnă infinit mai greu decât riscurile unor transaminaze temporar mărite. În fața unei iminente catastrofe ischemice, salata și mișcarea devin, din păcate, niște arme mult prea mici pentru un război mult prea mare.
Iar la final, în completare să-mi mai pun niște întrebări ca și cum mi le-ai pune tu:
Întrebări și răspunsuri (FAQ)
Pot fi considerate statinele un tratament naturist?
Pare o întrebare de umor englezesc. Dar răspunsul o să te surprind. Sunt două clase de statine dacă luăm în considerare originea lor. O clasă sunt, desigur, 100% sintetice (Atorvastatină, Rosuvastatină, Fluvastatină). Dar, surpriză, unele sunt produse de niște ciuperci (Lovastatină, Simvastatină). Desigur prelucrate puțin în laborator (dar ce, ceaiul din comerț chiar crezi că e uscat la soare pe ziar 😁). Așa că dacă ai rețineri în privința acestei terapii poți lua simvastatină și să te lauzi că te tratezi natural.
Hai să-ți spun și una bună. Ai auzit de suplimentul naturist pe bază de orez roșu fermentat, pe care mulți pacienți îl cumpără din farmacii crezând că iau un remediu „curat din plante”. UIte-l
În realitate, drojdia Monascus purpureus folosită pentru fermentarea orezului produce în mod natural o substanță numită Monacolina K, care este identică din punct de vedere chimic cu Lovastatina (sora mai mică a Simvastatinei). Practic, pacienții care iau acele suplimente își administrează, fără să știe, o statină naturală nepurificată, cu aceleași riscuri de mialgie sau interacțiuni hepatice dacă doza este mare.
Care este faza cu sucul de grepfrut și de ce este interzis în timpul tratamentului?
Aceasta este o capcană toxică extrem de periculoasă. Sucul de grepfrut conține niște substanțe numite furanocumarine care blochează complet o enzimă din intestin și ficat, responsabilă de distrugerea și eliminarea anumitor statine (cum sunt Atorvastatina și Simvastatina). Dacă bei sucul, medicamentul nu mai este eliminat, se acumulează masiv în sânge și poate multiplica doza din organism de câteva ori, crescând dramatic riscul de miozită sau rabdomioliză. Statinele hidrofile, precum Rosuvastatina, nu folosesc această cale, dar ghidul clinic recomandă prudență generală.
Când este momentul ideal din zi pentru a lua statina: dimineața sau seara?
Regula generală spune că statinele se administrează seara, la culcare. Explicația este biochimică: Uzina Fikat.ink lucrează în schimbul trei, sinteza maximă de colesterol având loc noaptea, în timpul somnului, când organismul este în repaus alimentar. Acest protocol este obligatoriu pentru statinele cu timp de înjumătățire scurt (Simvastatină, Pravastatină). Totuși, statinele moderne de intensitate crescută, cum sunt Atorvastatina și Rosuvastatina, au o remanență lungă în corp (peste 14-19 ore) și pot fi luate în siguranță în orice moment al zilei, cu condiția să fie administrată fix la aceeași oră.
Dacă opresc brusc tratamentul pentru o lună, ce se întâmplă în artere?
Apare efectul de rebound (recul metabolic). În secunda în care ai oprit statina, enzima HMG-CoA reductaza din ficat se trezește din blocaj și reîncepe să fabrice colesterol la turație maximă. Mai grav este că se pierde instantaneu efectul de stabilizare: capacul fibros al plăcii de aterom redevine subțire, fragil și inflamat. Studiile arată că pacienții care opresc brusc tratamentul autoindus au un risc mult mai mare de a dezvolta un infarct miocardic acut sau un AVC ischemic în următoarele săptămâni decât dacă nu ar fi luat deloc.
Suplimentele cu Coenzima Q10 chiar ajută la eliminarea durerilor musculare?
Din punct de vedere biochimic, da, deoarece statinele blochează simultan producția de colesterol și cea de CoQ10 în mușchi. Totuși, studiile clinice mari au oferit rezultate mixte. În timp ce unii pacienți raportează o ameliorare considerabilă a crampelor și a oboselii musculare sub tratament cu 100-200 mg de Coenzima Q10 pe zi, ghidurile internaționale nu o recomandă ca protocol obligatoriu, considerând că de multe ori durerea musculară ușoară cedează pur și simplu prin corectarea unui deficit asociat de Vitamina D sau prin reducerea dozei de statină.
Un film scurt-scurt după un articol luuuuuung
Iar dacă după atât blogăit mai ai chef și de citit … uite două article. Unul despre efectele satinelor asupra ficatului – mai mult text. Celălalt despre același subiect dar e plin de cifre. Adică statistici despre acest efect.
🚨Disclaimer medical
Informațiile medicale, biologice și didactice prezentate în acest articol au un scop pur educativ și informativ, fiind destinate exclusiv înțelegerii mecanismelor din spatele terapiei cu statine și a riscurilor cardiovasculare asociate plăcii de aterom, și nu înlocuiesc sub nicio formă consultul medical de specialitate, diagnosticul clinic individualizat sau schemele terapeutice recomandate în mod direct de un medic specialist.
Fiecare organism reacționează diferit la tratament, iar monitorizarea enzimelor hepatice (TGO/TGP) sau musculare (CK) necesită întotdeauna corelare clinică personalizată. Nu modificați dozele, nu începeți și nu întrerupeți administrarea tratamentului prescris cu statine pe baza informațiilor din acest text, fără acordul expres și supravegherea directă a medicului dumneavoastră curant.