BOLNĂVI-M-AȘ ȘI N-AM CUI 7 – SĂ FACI BINELE CU FORȚA (I)

Intră dezinvolt în mica încăpere aruncând geanta pe singurul scaun liber. Ceilalți întrerupseră discuția și îl salutară. Cu ceva mai multă căldură decât o făcuseră garda anterioară. Era a doua din cele trei gărzi pe care fusese rugat să le facă în serviciul de ambulanță. Fiind perioada concediilor, unul dintre medicii rămași se îmbolnăvise iar cei aflați în concediu erau plecați din țară și nu au putut fi chemați, așa că …

Dialogul se legă ușor cu celălalt echipaj medic-asistentă-șofer de pe aceeași tură. Subiecte banale pentru ei, obișnuiți să stea de atâtea ori cu moartea la masă. Observă că lipsea șoferul echipajului. Asistenta îi spuse că și acesta se îmbolnăvise, probabil luînd virusul de la medicul cu care stătuse în cabină. Iar cel ce îl înlocuise, un tip mai puțin sociabil, aștepta în ambulanță solicitarea de la dispecerat.

Solicitare care nu întârzie prea mult. Bolnav de 70 de ani, cu antecedente cardiace, acuză dureri toracice. Dispecerul solicită deplasarea unui echipaj cu medic, existând suspiciunea unui infarct. Așa că doctorul, împreună cu asistentă se îndreptară cu pas alert către ambulanță.

Surpriza de a-l revedea pe Maestru, de data asta pe post de șofer de ambulanță – sau ambulanțier cum le place să li se spună – nu fu atât de mare ca altădată. Chiar avu inspirația de moment să-l tachineze …

– Să înțeleg că ai dat cu Tesla-n gard iar acum te-ai întors la astea clasice ?

– Păi dacă din doctor – maestru am acceptat să fiu acum doar un simplu ambulanțier, atunci

Continuarea fu întreruptă de țipătul sirenei care începu să urle făcând loc pe autostradă

Noaptea se lumină alternativ în albastru-roșu. Îl privi cu coada ochiului pe omul fără vârstă de la volan. El, doctorul, care rareori avea curajul să treacă de sută pe autostradă, are uimit de abilitățile de șofer ale Maestrului care aluneca cu 150 la oră prin traficul urban. Se gândi amuzat dacă nu cumva vreodată în negura timpului acest personaj nu condusese vreun car de luptă., Sau vreo … Un început de întrebare fu însă curmat de scrâșnitul frânelor.

– Ei doctore, am ajuns. Hai să băgăm viteză până la etajul trei că liftul de aici e defect. Lasă că iau eu tubul și trusa.

Urcară toți trei iar în ușa deschisă a apartamentului îi întâmpină un bătrânel zâmbitor care emana un miros discret de tutun …

– CONTINUAREA MÂINE –

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la ÎN CĂUTAREA MEDICINEI PIERDUTE

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura

Descoperă mai multe la ÎN CĂUTAREA MEDICINEI PIERDUTE

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura