Ieri am povestit despre „citirea” reacției unei persoane la stres. Dar după orice stres urmează calmarea pentru a putea reintra în normalitate. Iar dacă reacția de stres e uneori foarte scurtă ți nu o poți observa, în schimb calmarea e mai îndelungată. și mai ușor de observat.

Principiul

după care se manifestă calmarea e simplu. Cum calmezi o ființă speriată? Mângâind-o. Exact asta faci și tu dacă in cursul unei discuții apare deodată un subiect sensibil/secret. După o secundă de încremenire/fugă (cu manifestările despre care am discutat ieri) urmează o cohortă de auto-mângâieri care te calmează. Iar un bun observator va deduce că „ceva” din discuție te-a panicat.

Zonele unde intervine calmarea

sunt fie clar vizibile – fața și gâtul, fie mai puțin vizibile – picioarele (dacă se ascund sub o masă de exemplu). Să le luam pe rând.

citirea feței

Fața e o zonă foarte sensibilă. De aceea sunt multe zone de la acest nivel care prin auto-atingere produc liniștire.

frecarea frunții

lingerea buzelor

scărpinarea nasului

atingerea urechilor

umflatul obrajilor urmat de un pufăit de ușurare

gâtul și calmarea

Cam toate zonele gâtului sunt sensibile. Și atinse/mângâiate în scopul calmării. Cel mai vizibil e atunci când e mângâiată gropița din fața gâtului

Ce e interesant – calmarea poate antrena și obiectele ce înconjură gâtul. Adică lănțișoarele la femei și cravata la bărbați. Joaca cu lănțișorul și lărgirea gulerului/cravatei la bărbați au aceeași semnificație de liniștire.

mângâierea picioarelor

e și aceasta o mișcare cu un efect de calmare. De obicei este masată coapsa. Dacă interlocutorul stă la masă, observi că el coboară mâna de pe masă apoi face mișcări discrete din umăr

Concluzie

Vreau la final să citez o remarcă a autorului cărții pe care v-o recomandam ieri, adică Joe Navarro.

Toate aceste semnale nu au semnificația unui efect Pinocchio. Ele nu semnifică o minciună spusă de cel care le face. Aceste mișcări involuntare au semnificația unei neliniști a interlocutorului. Neliniște produsă de discuție … dar poate și de un copil rămas nesupravegheat acasă. Semnificația acestor mișcări e relevantă doar în contextul repetării lor în aceleași circumstanțe.

Cum ar veni dacă atunci când vine vorba de vecinul de la patru nevasta ți se scarpină la gât pate că a alungat vreun țînțar. Dar dacă scena se repetă de fiecare dată când e vorba de el … ar fi interesant să vezi cum reacționează vecinul atunci când îl vei întreba dacă nu ți-a văzut cumva nevasta ieri când aceasta a lipsit vreo două ore de acasă 😄😈😁