Autorul cărții (pe care am menționat-o în partea întâi) ne povestește la un moment dat experiența cea mai importantă a vieții lui. Kai-Fu Lee a trăit-o în momentul în care era sigur (și mândru) de victoria finală a inteligenței artificiale. Omul a fost diagnosticat cu limfom (un fel de cancer). Doctorii umani i-au dat cam 25% șanse de supraviețuire. Șocat, omul s-a întors în lumea lui digitală. A calculat că, accesând diferite terapii șansele lui de vindecare ar urca spre 90%. Zis și făcut. Urmând terapiile indicate (alopate desigur, gen chimio … radioterapie) după câteva luni s-a vindecat complet.
Dar în aceste luni și-a dat seama cât de important a fost să fie înconjurat și încurajat de familie. Suportul moral al soției și fiicelor a fost esențial în procesul de vindecare. Ceea ce l-a făcut să-și schimbe radical părerea despre impactul IA în medicina viitorului.
Astfel Kai-Fu Lee crede că in viitor partea de diagnoză și recomandări terapeutice va reveni exclusiv IA-ului. Va fi sfârșitul a, probabil, 90% din medicii actuali, cei care se ascund în spatele unor aparate și protocoale, ieșind în față doar atunci când e momentul să încaseze. Rolul medicului viitorului va fi acela de a explica rostul tratamentului, șansele de supraviețuire. De a descrie bolnavului cazurile similare (găsite desigur de computer) cu final fericit. De a explica de ce a ajuns să se îmbolnăvească, rostul bolii și ce să facă pentru e evita recidiva.
MEDICUL VIITORULUI
va fi, cred, o combinație de psiholog/psihiatru și preot/călugăr (în semnificația de acum a acestor termeni). Vor avea acces la profesia de medic doar cei care au chemare către aceasta.
Se vă închide astfel un ciclu. Medicul “tehnocrat” al ultimelor 2-3 secole va redeveni medicul sacerdot de acum două milenii. Doar că în loc de globul magic va ține în mână un mic dispozitiv IA …
*pe parcursul celor două articole prin IA/AI am prescurtat inteligența artificială/artificial intelligence