Așa cum nu tot ce tropăie pe stradă e cal (poate fi și o zebră) nu tot cârcelul de la picior e un banal deficit de minerale.
Povestea e a unei asistente medicale din Nottinghamshire. O puteți citi pe larg aici. O rezum ca de obicei, cât să citești între două înghițituri de snake
- vara trecută femeia a simțit crampe la genunchi și pulpă. A crezut că e din cauza mersului pe jos
- persistența simptomului s făcut-o să bănuiască un deficit de magneziu
- nici cura cu magneziu nu a ameliorat simptomele. Au urmat investigații vreo 6 luni. Fără rezultat
- a recurs la fizioterapie … terapie cognitivă .. degeaba
- fiind în branșă … sau citind pe net, a bănuit că ar avea boala neuronului motor. Aia care a avot-o celebrul Stephen Hawking. Cine-i ăsta? Uite poza și-ți dai seama
- între timp simptomele se agravau. A ajuns să meargă cu bastonul. Apoi în căruciorul cu rotile
- în iunie i s-a făcut o puncție lombară. Tot fără a fi găsit un diagnostic
- în fine, în iulie, puțin după ce a împlinit 40 de ani a efectuat o elecromiogramă. Care din păcate i-a confirmat bănuielile. Boală a neuronului motor (BNM) . Majoritatea pacienților trăiesc între doi și trei ani de la momentul diagnosticării.
Asta a fost micro-povestea de azi. Poți să-ți termini shake-ul.